Starea de vegetatie a pomilor

vegetaţie a pomilorStarea de vegetaţie a pomilor începe odată cu umflarea mugurilor şi durează pînă la căderea frunzelor,desfăşurîndu-se pe un interval de aproximativ 7-8 luni.

Desfăşurarea proceselor vitale nu este lineară, fiind marcată de minime şi maxime,în funcţie de factorii favorabili sau nefavorabili ce influenţează fenofazele de vegetaţie.
Creşterea intensivă a lăstarilor durează de la formarea celei de a 5-a,a 6-a frunze şi ţine pînă la încetinirea ritmului de creştere.Creşterea este terminală şi chiar intercalată,suprafaţa foliară sporeşte considerabil,frunzele capătă mărime normală iar internodiile devin din ce în ce mai lungi.
Din punct de vedere fiziologic,procesele de bază sînt: fotosinteza, transpiraţia,respiraţia,circulaţia substanţelor hrănitoare.Consumul de apă şi săruri minerale devine maxim,ca atare se face o fertilizare suplimentară cu azot şi se irigă în caz de secetă.
Între procesele de creştere şi rodire(creşterea fructelor,maturarea lor,inducţia florală),se crează o corelaţie cum ar fi: căderea fiziologică a fructelor.
Inegalitatea creşterii lăstarilor în coroană se datorează unghiurilor proprii de înclinare şi al ramurii purtătoare.Se cunoaşte că unghiul optim de înclinare a ramurilor este de 45-50 grade şi asigură un echilibru între creştere şi rodire.
Căderea fructelor(abscizia),este un proces normal şi constă în scuturarea ovarelor nefecundate la 3-5 zile după legarea fructelor.
Măsurile de îmbunătățire a polenizării si fecundării prin asigurarea de polenizatori compatibili în conveerul varietal,diminuează mult intensitatea căderii fructelor.
Temperaturile mari accelerează creşterile vegetative,iar perioadele reci pot deveni stresante activînd căderea fructelor.Vigoarea ramurilor de rod favorizează obţinerea de fructe mari.
Dintre factorii tehnologici care influenţează favorabil creşterea fructelor sînt:
-fertilizarea suplimentară
-ciupirea lăstarilor
-menţinerea solului sub formă de ogor permanent lucrat
-tratamente fitosanitare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor
Creşterile vegetative slăbesc în intensitate şi se stabilizează la 30-35 cm la seminţoase,15-20cm la cireş şi vişin,30-60cm la prun,cais,piersic.Scăderea mai drastică a creşterilor indică un dezechilibru fiziologic.
Şarpantele se arcuiesc sub povara fructelor,pe arcade apar numeroşi lăstari lacomi,care parţial se suprimă,o mică parte din ei se opresc pentru a completa semischeletul pomilor,mai ales la soiurile de tip „spur„
În această perioadă, la multe specii (măr,păr,prun), apare alternanţa de rodire,adică ani fără muguri de rod după producţii maxime.
Tendinţa de rodire alternativă se accentuează pe măsura avansării în vîrstă a pomilor şi se împleteşte cu diminuarea generală a rodirii,fapt ce se datorează în mare măsură nerespectării verigilor tehnologice de către pomicultori.
ING. HUZA CONSTANTIN

Scris de la 21/04/2015. Adaugat in Actualitate. Poti urmari orice raspuns la acest articol prin intermediul RSS 2.0. Poti lasa un comentariu sau un trackback (link) la acest articol.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *