Mihai Fifor:Sute de hectare de teren din sudul judeţului Dolj au ajuns să arate ca adevărate întinderi de deşert

Fostul director al Muzeului Olteniei,senatorul PSD de Craiova , Mihai Fifor a tinut sa reaminteasca colegilor de parlament despre problemele doljenilor,dar mai ales despre deşertificarea judeţulu  Dolj. Senatorul  craiovean nu a uitat nici situatia sistemului de irigatii din Dolj,nici miile de hectare calamnitate din cauza desertificarii solului. „Fenomenul deşertificării care s-a instalat de mai mulţi ani în sudul ţării afectează serios agricultura din judeţul Dolj, domeniu important nu doar în economia judeţului, dar şi a mihai fiforregiunii. Sute de hectare de teren din sudul judeţului Dolj au ajuns să arate ca adevărate întinderi de deşert, după ce perdelele de protecţie au fost distruse de hoţii de lemne dar şi de proprietarii pădurilor. Nici de irigat nu mai poate fi vorba, având în vedere că instalaţiile au fost furate. Astfel, nisipurile înaintează şi distrug tot mai multe terenuri agricole. După ani de zile în care doar au asistat la distrugeri, autorităţile încep, timid, să ia măsuri. Numită Sahara Olteniei, zona din sudul judeţului Dolj se transformă încet, dar sigur. Vegetaţia dispare, iar în loc ramâne nisipul fierbinte şi pustietatea. Specialiştii afirmă că deja aproximativ o sută de mii de hectare de teren din Câmpia Olteniei sunt acoperite cu nisip, atât din cauza schimbărilor climatice, a defrişărilor haotice, dar şi a proastei şi insuficientei gestionări a acestei situaţii. Încă din 1977 statul a recunoscut oficial procesul de aridizare din Dolj. Cea mai afectată zonă este cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre. Judeţul Dolj deţine aproape 4% din suprafaţa agricolî a României, respectiv peste 585 de mii de hectare, fiind al doilea judeţ ca pondere deţinută din suprafaţa agricolă a ţării. Din acestea circa 489 mii ha reprezintă suprafaţă arabilă. Aşadar, potenţialul agricol este unul considerabil. În condiţii excepţionale s-ar putea asigura hrana pentru mare parte din ţară. Din cauza secetei însă, mari suprafeţe de culturi agricole sunt compromise an de an. Numai anul trecut s-au înregistrat pierderi considerabile la porumb –mai mult 30.000 de ha afectate şi la floarea soarelui – aproape 19.000 ha afectate. Au fost afectate de secetă şi culturile de rapiţă, tutun, sorg şi mustar în procent de peste 30%. Un sistem de irigaţii funcţional pe o suprafaţă mai mare a judeţului ar fi putut salva situaţia. Sistemul de irigaţii Sadova – Corabia, cel mai mare din ţară, îşi are “rădăcinile” în staţia de la Dăbuleni. Înghiţit de ape în totalitate la inundaţiile din 2006, acesta a fost repus pe picioare printr-un mix financiar al Guvernului şi cu fonduri europene. Mai mult, toate staţiile de irigaţii ale sistemului au fost reabilitate cu bani de la Guvern. Cu toate acestea, deşi sistemul ar trebui să irige zeci de mii de hectare de teren, până în acest moment au fost contractate doar 12.400 de hectare. Asta în condiţiile în care, până în anul 2010, se irigau aproximativ 80 de mii de hectare pe an. Reţelele de irigaţii au fost lăsate în paragină şi, mai rău, vândute bucată cu bucată la fier vechi. După seceta de anul trecut, guvernul a luat măsuri pentru a veni în sprijinul agricultorilor. S-a decis practicarea unui tarif mai redus al energiei electrice necesare sistemelor de irigaţii, astfel încât să scadă şi preţul apei utilizate. În plus, prin H.G. nr 897/2012, s-a aprobat acordarea ajutorului de minimis pentru compensarea fenomenului de secetă manifestată în anul agricol 2011-2012. La Dolj, 42.005 beneficiari au solicitat acest sprijin. Toate acestea sunt însă mai degrabă măsuri punctuale pentru a mai rezista un an. Timp în care deşertificarea continuă. Nu ar fi, prin urmare, mult mai profitabil atât pentru bugetul statului cât şi pentru agricultori, dacă am adopta măsuri ferme de combatere a deşertificării în paralel cu sprijinul concret al sectorului agricol în sensul creşterii productivităţii? An de an fenomenul deşertificării înghite tot mai mult teren. Dacă nu se iau măsuri ferme, consecinţele ar putea fi devastatoare prin ireversabilitatea lor. De aceea tragem un semnal de alarmă cu speranţa că ministerele responsabile vor putea gândi o strategie în vederea intervenirii de urgenţă în acest domeniu”, a declarat senatorul craiovean Mihai Fifor .

Scris de la 30/06/2013. Adaugat in Regional. Poti urmari orice raspuns la acest articol prin intermediul RSS 2.0. Poti lasa un comentariu sau un trackback (link) la acest articol.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *