Condiţii climatice şi de teren pentru amplasarea răsadniţelor

amplasarea răsadniţelorPentru a ajunge la rezultatele sperate, agricultorii trebuie sa ţină cont de o serie de reguli incă de la stabilirea terenului pentru amplasarea răsadniţelor.Datorită costurilor mult mai reduse, majoritatea producatorilor de legume, in special micii producători, preferă să obţină singuri materialul săditor in răsadniţe.

Rezultatele, care se pot obţine la cultivarea plantelor legumicole în răsadnite, sunt, in foarte mare măsură, dependente de temperatura realizată şi menţinerea acesteia pe toata durata de folosire. In activitatea gospodărească cele mai potrivite răsadniţe sunt cele incălzite cu resturi organice obtinute în urma cresterii animalelor, cunoscute sub denumirea de rasadniţe încalzite cu biocombustibil sau cu gunoi de grajd.Datorită faptului că biocombustibilul are o capacitate de încalzire limitată, ca nivel si durată , în funcţie de felul animalelor de la care provine şi de adaosurile vegetale suplimentare(în primul rând paie),este necesar ca la amplasarea răsadniţelor să avem în vedere cîteva criterii importante ,indiferent daca este vorba de o suprafaţa mai mare sau mai mica.Căldura şi lumina constituie factorii de bază de care depinde cresterea plantelor legumicole, cunoscând faptul că speciile pretenţioase la căldura sunt în acelaşi timp pretenţioase şi la lumina(intensitate, durata).În cazul răsadniţelor căldura necesară pentru plante se asigură din procesele de descompunere a materialului organic folosit drept sursă (biocombustibil),atât in cursul noptii cât şi în cel al zilei, la care se adaugă cantitatea de căldură acumulată în cursul zilei din radiaţia solară.Aceste particularităţi de încălzire a răsadniţelor atrag atenţia asupra modului de valorificare a potentialului maxim al resurselor respective.Astfel, în regiunile mai racoroase , respectiv mai nordice sau de altitudine mai ridicată , cu o perioadă lungă cu temperaturi scăzute,se vor lua măsuri pentru reducerea pierderilor de caldură din gunoiul de grajd prin măsuri adecvate(dispunerea în gropi , acoperirea solului din jurul răsaditelor cu paie ) .În acelaşi sens se va ţine seama de deplasarea soarelui pe bolta cerească la orientarea răsadniţelor pentru ca acestea să capteze o cantitate cât mai mare din potenţialul acestuia. Relieful şi expozitia. Suprafaţa de teren pentru amplasarea răsadniţelor trebuie sa fie căt mai plană, pentru a se limita riscul acumulării apei din precipitaţii tocmai pe suprafaţa unde s-au înfiintat răsadniţe.De asemenea , această suprafaţă este potrivit să aibă o expoziţie sudică sau sud- estică ,sud-vestica,dar panta terenului nu trebuie să fie mai mare de 15.În acest fel pe suprafaţa răsadniţei va ajunge o cantitate mai mare de radiaţie solară şi pe o durată maximă a zilei.Ca urmare, plantele vor beneficia de o cantitate mai mare de lumină iar în răsadniţe se va spori nivelul de încălzire .De altfel ,in acelaşi scop , răsadniţele se amplasează si pe suprafeţe orizontale ,cu tocul astfel înclinat încât să capteze o cantitate cât mai mare din radiatia solară.Solul şi nivelul apelor freatice.Pentru evitarea pericolului de inundaţie a rasadniţelor , solul pe care se amplasează trebuie să fie cât mai permeabil, iar nivelul apei freatice cât mai coborât.Daca aceste cerinţe nu pot fi realizate pe deplin ,se vor lua alte măsuri ca folosirea numai a tipurilor de rasadniţă la suprafaţă,supraînalţarea cu adaos de pământ a suprafeţei de teren pe care se instaleazâ răsadniţele, deschiderea unor canale pentru colectarea şi îndepărtarea apelor provenite din precipitaţii din zona unde se amplsează răsadniţele, deschiderea unor canale pentru colectarea şi îndepartarea apelor provenite din precipitaţii din zona unde se amplaseaza rasadniţele.Nivelul cel mai ridicat al apelor freatice trebuie să fie mai jos de 1.7 m adâncime.Protecţia împotriva vânturilor .Se realizează în primul rând prin adăposturile existente în gospodărie(case, magazii, grajduri) .În lipsa acestora se vor crea perdele de protecţie din diferite materiale vegetale, ca tulpini de trestie şi coceni de porumb , astfel dispuse încât să realizeze un paravan cu înalţimea de 2.5-3 m. Efectul acestora va fi remarcat pe o distanţa de 25-30 m.Dispunerea perdelelor de protecţie se va face astfel încât să nu arunce umbră pe suprafaţa răsadniţelor, deci la o distanţa mai mare faţa de acestea în partea sudică , sud-estica ,sud-vestica şi mai aproape în partea nordică.Prin urmare, este potrivit ca răsadniţele să fie împrejmuite din toate parţile.În acest fel se creează un climat propice cresterii optime a plantelor legumicole ,prin reducerea pierderilor.Sursa de apa. Cultivarea legumelor în răsadniţe presupune şi folosirea zilnică a unor cantitaţi de apa pentru udarea plantelor.Aceasta se poate asigura din puţuri, care pot fi săpate în majoritatea gospodăriilor,din captarea unor izvoare cu debit continuu, din bazine de acumulare şi numai excepţional din reţeaua locală de apa potabilă.Cantitatea de apa necesară este în funcţie de suprafaţa cultivată , cultura legumicolă, zona climaterică în care ne aflăm, perioada anului în care se efectuează cultura.Din acest punct de vedere, la înfiinţarea şi extinderea unei suprafeţe cultivate cu legume în răsadniţe nu se va neglija asigurarea apei.

Scris de la 17/02/2015. Adaugat in Starea culturilor. Poti urmari orice raspuns la acest articol prin intermediul RSS 2.0. Poti lasa un comentariu sau un trackback (link) la acest articol.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *